miercuri, 27 ianuarie 2010

Sowwy!


Bai, nu mai am chef sa scriu. Timp, nici atat. S-au intamplat destul de multe in ultima vreme cu mine si inca ma caut. Incet-incet par sa gasesc ceva reminescente .Ce mi-e de-a dreptul incomod e ca imi regasesc defectele initial si ca mai e nevoie de niste timp pentru a se decanta totul, cu totul.
* ma suna Titi , sa intrebe daca am apa. /:) BURN, MOFO, BURN. )
Ahem.
Sunt o instabila, asta sunt. Casa mea nu mai e a mea de mult, am plecat de ceva vreme din ea, oricat incerc eu sa ma amagesc. Nu mai are sens sa mut patul, tot strain imi e. In schimb, reusesc sa adorm acum in patul lui G. E din cauza lui, mai mult ca sigur.
Cu facultatile merge deplorabil. Ahhh, vreau si eu niste sugestii pertinente de specialitate pentru o filoloaga cu veleitati profesoresti, ca tot imi inserez ce n-am in Limbi Streine, Rusa.
N-am tupeu sa fac Medicina Veterinara. N-am, ma. ... ma rog, nu e vorba de tupeu, caci e inutil. e vorba de incapacitatea mea de a asimila stiinte exacte. Uhhhh , si cat as vrea.... Nevermind. In schimb, ciocolata o pot asimila. Si inca cum! :)))

Una peste altu'.... nu-s okei. :)
I've gotta tie up my loose ends once and for all, nu fac niciun bine nimanui in starea asta. Nici macar mie, insa ma foarte bucur ca hedonismul nu m-a atras ,veci.

De-aia nu mai scriu, ca nu stiu ce .....si cum. Si cui. Caci intotdeauna mi-am scris mie.
Siiiii... nici asta n-am scris-o de drag, am vrut sa mai irosesc putin timp, sa ma eschivez de la a invata la Fonetix. Pe twitter ce mai scriu, si pe tumblr, dar n-au treaba una cu alta.



Sunt groaznica, stiu. Si deloc mandra de mine.......deloc.

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

Porcelain.






You re the movie on my eyelids,
the reflection of myself.




Sunt cel mai fericit om nefericit.